Cum este să trăiești ca student în Franța timp de 6 luni ? Experiența personală (1/2)

Într-o toamnă rece din anul 2023, am început să aplic pentru o bursă Erasmus. Scopul: după ce mi-am terminat licența în același an, am intrat la master și simțeam că am nevoie de o scăpare pe o perioadă mai lungă de timp. Eram în primul an de master, proaspăt întors în Cluj după o vacanță de vară mai agitată (începutul colaborării cu nutriționista mea, înscrierea la școala de șoferi, de reapucat practicarea kickboxing-ului, de căutat un job până să ajung la un alt punct cu bussines-ul meu de acum, etc.), și abia așteptam să încep un capitol nou din viața mea: masterul la Facultatea de Studii Europene. 

La început de noiembrie, s-a publicat oportunitatea de a merge pentru un semestru la studii în Europa, așa că mi-am depus dosarul de candidatură. Am optat pentru 3 universități: 
- prima este cea din Franța, la Sciences Po din Lille (oraș situat la 230 de km. de Paris, lângă granița cu Belgia), pe specializarea de Relații Internaționale și Studii Europene

- a doua opțiune este cea din Germania, la Universitatea din Passau, pe Studii Politice

- ultima opțiune este cea din Polonia, la Universitatea Lazarski din Varșovia, pe Științe Politice și Civice

Sfatul meu: dacă urmează să mergi cu Erasmus ca student pentru un semestru sau un an universitar întreg, pune 3 opțiuni de universități, separate la FIȘA CIANDIDATULUI, fie din aceeași țară dar să bifezi 3 orașe, fie din 3 țări diferite (cum am făcut eu), pentru a avea șanse maxime să fii repartizat(ă/x) la una din cele 3 universități. 

Apoi următoarea etapă a fost interviul. De reținut faptul că criteriile de selecție diferă de la facultate la facultate. Eu, de exemplu, la Facultatea de Studii Europene am avut un interviu bilingv: în franceză și în engleză. În franceză a trebuit să răspund la întrebarea cu privire la motivul alegerii mele ale facultăților și ce m-a determinat să fac aceste alegeri, iar în engleză a trebuit să răspund la o întrebare și să pregătesc răspunsul. Eu vă mărturisesc că am uitat întrebarea aceea și am întrebat comisia, iar ei mi-au pus-o încă odată și am răspuns liber. Totul a durat o jumătate de oră, iar după am fost super pesimist că nu mă vor alege pentru nicio opțiune. Însă o oră și jumătate mai târziu, am aflat că opțiunea mea pentru Franța a fost luată în considerare, fiind repartizat la celebrul Sciences Po Lille. După aceea, toate bune și frumoase: am avut examenul teoretic de permis pe 16 Noiembrie, iar pe 28 Noiembrie traseul, ambele fiind luate din prima. Mai jos aveți o poză cu mine prin care vă arăt și dovada, ca să nu credeți că am picat și apoi nu am mai plecat în Erasmus (postată pe Facebook) :))))

Apoi a venit luna Ianuarie, unde am plecat pe 12 Ianuarie 2024. Recunosc că în noaptea plecării nu am putut dormi deloc de emoții, pentru că e o experiență necunoscută la început. Este absolut firesc să simți emoții înainte de plecarea într-o experiență de acest fel (cine a fost, de exemplu, cu Work&Travel în SUA, înțelege pe deplin). Să nu mai spun că uitasem plata unei garanții și era să pierd cazarea, dar am rezolvat situația în acea zi. Singurul lucru pe care l-am făcut după ce m-am instalat în cameră a fost să mă spăl și să mă pun la culcare. Apoi, a doua zi m-am pornit în explorarea orașului.

Sfatul meu: dacă ai ajuns într-un oraș străin, ieși din casă și explorează orașul. Crede-mă, îți e mega-benefic pentru sănătatea mintală și îți faci o auto-integrare în orașul care-ți va fi ACASĂ pe 6 luni sau un an.

Trei zile mai târziu am început cursurile la facultate, unde am nimerit o diferență ENORMĂ de ceea ce învățam la facultate în România.  Pe lângă că facultatea arăta paralel cu ce găseam eu în România (săli de cursuri moderne, profesori non-conformiști, bibliotecă modernă, etc.), am avut și libertatea de a-mi alege cursurile. Ce am învățat eu în Franța au fost următoarele (în paranteze afișez numele cursului pe care-l avea echivalent în România): 
- Europa și lumea din 1945 încoace (Formarea națiunii în Europa)
- Politică Publică și Dezvoltarea în conflicte fragile afective (Internaționalizarea conflictelor etnice și religioase)
- Relații internaționale contemporane: Africa, Europa, Asia și Orientul Mijlociu (Migrație și Refugiați în spațiul transatlantic)
- Non-discriminarea și egalitatea profesională femei-bărbați: apropiere juridică europeană (Norme și societăți)
- Genul și incluziunea în limba franceză prin dezbatere (Limba franceză aplicată în Științele Sociale)
- Pluralitate și Incluziune (Identitate, Populism, Extremism)
- curs non-echivalent al facultății, pe care am vrut eu să-l fac: Politici Publice

Sfatul meu: când vă alegeți cursurile, alegeți cursurile care să se apropie de ce învățați voi în România, ca în momentul în care dați examenele în Erasmus, să le puteți echivala fără să vă pricopsiți cu vreo restanță. Dacă se întâmplă să aveți o restanță în Erasmus, cursul respectiv nu se va echivala și va trebui să susțineți examenul de restanță în România, la cursul respectiv. Eu, de exemplu, am avut restanță la Formarea Națiunii în Europa pentru că la examenul din Franța la Europa și lumea din 1945 încoace, am picat cursul și a trebuit să-l susțin abia anul următor în România. În rest, toate examenele au fost luate. 

Gestionarea emoțiilor

Acomodarea a fost destul de grea la mine în primele 10 zile, pentru că nu cunoșteam orașul, simțeam pe deplin singurătatea și credeam că o s-o iau razna. Să nu mai spun că fiind suspect și de Sindrom de Colon Iritabil, digestia s-a stricat și am suferit de o diaree cruntă. Știu, e de râs, dar trebuie să spun un lucru: abia după ce am început să fac cunoștință cu mai multă lume și să mă acomodez încetul cu încetul, să fac exerciții, să alerg, să vorbesc cu oamenii, diareea a început să dispară dar SIC nu a dispărut de tot. De exemplu, undeva în piața Wazemmes, m-a apucat iar SIC după ce am simțit miros de iarbă (despre acest lucru, despre problema cu canabisul în Franța vă povestesc într-un alt articol. Și dacă mă întrebați dacă am luat și eu sau nu, răspunsul este un răspicat NU). Să nu mai spun de franceza reală. Deși vorbesc franceză la un nivel foarte bun, nu știam că franceza din Franța e diferită de ce învățam în școală. 
Senzația a fost de frustrare la început, dar și de descoperire plus faptul că simțeam așa: mai aveam un pic și mă urcam pe pereți de nebunie. Abia după luna Aprilie am început să mă acomodez cu franceza reală. Problema e că dacă nu te pui să vorbești cu francezi, cum am făcut eu, ca să poți învăța franceză în mod real, atunci șederea ta în Franța, Belgia, Luxemburg, Elveția sau Canada este egală cu zero. Noroc că într-o seară am dat de un tip pe nume Djessy, care mi-a fost ghid în seara aceea și mi-a făcut turul centrului. Am reușit să vorbesc cu el în franceză, iar un cuvânt care nu-mi ieșea pe gură îl spuneam în engleză și el îmi traducea. 

Sfatul meu: când te muți pentru o perioadă în Franța, Belgia, Canada, Elveția sau Luxemburg, caută persoane cu care să vorbești franceză. Crede-mă că mitul cum că francezii sunt respingători cu străinii este total fals. Din contră, ei vor fi foarte încântați să vadă acest lucru, să te vadă că vorbești franceză. 

Activitățile Erasmus

În loc de încheiere, trebuie să spun că nu poți rata activitățile organizate de organizația Erasmus din orașul unde tu ești student/ă/x, scopul lor fiind acela de a cunoaște cât mai multe persoane și cât mai mulți studenți internaționali. Eu am dat de foarte mulți studenți din toate colțurile lumii. Am prins și câțiva studenți din România, dar am prins și din Rep. Moldova, Rusia, Ucraina, Liban, Turcia, Norvegia, SUA, China, Spania, India, Peru, Mexic, Canada, Columbia, Maroc, Kenya, Ethiopia, Brazilia, Țările de Jos, Germania, Regatul Unit, Bulgaria, Grecia, etc. 

Din fiecare student poți învăța ceva. Iar activitățile pot să difere: de la Treasure Hunt până la excursii în zone spectaculoase ca Giverny, Palatul Versailles, Paris, Nice, Marseille, Lille, Luxemburg, Dunkerque, Normandia, Muntele Saint-Michel din Bretagne, în Liège, Belgia, etc., evenimentele fiind diferite de la oraș la oraș. În cea de-a doua parte, vom vorbi și de magazine, transport în comun, dar și se partea financiară. 

Va urma.....